II - Negura Bunget

Catre sipotu da piatra, din padurea deasa, deasa si intunecoasa

Pleca dimineata, pa roua, pa ceata, pa roua nepascuta,

Cu roua-n picioare, cu ceata-n spinare.

Opspe suliti pin-n apus.

Sus la naltu cerului, la razele soarelui, 'n revarsatu zorilor

La greu coboris, verde alunis, galban paltinis.

Foaie da mugur da stinjen eu is baci aci la munte.

Cind rasare mindru soare ias cu turma pe razoare,

Cind rasare mindra luna zic, codrului noapte buna,

Si ma leagana frunza, si m-adoarme lin doina,

Si ma leagana gindu, si m-adoarme fluieru.

Mindra matraguna, iarb-a padurii, floarea padurii, lasa-ma sa te culeg,

Sub claru lunii, 'n mijlocu padurii, din gradina Dinsalor.

La mijloc da noapte deasa, luna singura dascoasa, vraja sigura sa iasa.

Stapinele ale vintului, Dusmanele ale pamintului

Stati in urma-mi, calea da mi-i da, vraja da la sine sa facea.

Pe nalt virf da magura, ceata si negura

Da jos, jos din vale, pina hat... in zare...

Si din munte-n munte, si din plai in plai, pina-n piatra-n piatra,

(Muntii cu risii, codrii cu ursii, magurile cu fiarele, bitcele cu ciutele

Stincile cu vulpile, dumbravi cu izvoarele, tati adinc priveau... si sa minunau.)

In vinturi si-n volburi, din vinturi aruncat, si trimes, in putu cu jgheab

Sa masoare pamintu, pamintu cu umbletu, si ceru cu cugetu.

Si pre calea ratacitilor, inspre Ursu Mare... 'n Tara da Sus.

Ceru megies, sfatosenia graieste.

(Codru sa cutremura, ulmi si brazi sa clatina, fagi si paltini sa pleca,

Fruntea da i-o racorea, mina da i-o saruta si cu freamat da-l plingea.)

Sa masoare pamintu, pamintu cu umbletu, si ceru cu fulgeru.

In cringu cerului, din sorbu pamintului.

Zau!

P-un drum in dasis, la vechi alunis

La picior da munte, pe dealuri marunte,

Prin plaiuri tacute, da vinturi batu